Scopul site-ului


 

Nu cred că există o exprimare mai potrivită a scopului pentru care cineva să afirme sau să consemneze ceva pe marginea scrierilor biblice, un exeget să explice, decât cuvintele intro­ductive ale evanghe­listului Luca:

  1. „Întrucât mulți au încercat să alcătu­iască o istorisire a faptelor deplin crezute printre noi,
  2. aşa cum ni le-au transmis cei care de la început au fost martori oculari şi slujitori ai Cuvântului,
  3. „mi s-a părut bine şi mie, care am cercetat de la început toate acestea cu exactitate, să ţi le scriu în ordine […]
  4. ca să cunoști certitu­dinea lucrurilor în care ai fost învățat.” (1:1-4, GBV)

Într-un spirit asemănător, articolele de pe acest site „cercetează cu exactitate” ce s-a transmis de la început referitor la Cristos, în mod deosebit înțelesul unor expresii și afirmații cu relevanță cristologică. Iminența venirii Împărăției în mesajul lui Isus și escatologia în general sunt alte subiecte abordate.

Materialele se recomandă singure ca neutre din punct de vedere confesional. Aceasta înseamnă că ele discută și evaluează analitic părți ale textului biblic, nu doctrine ale unui grup religios sau altul. Scopul este ex-egeza (scoaterea sensului textului), nu impunerea unui sens din afară. Stilul materi­alului este concis, de demon­strație logică. De obicei,

  1. mai întâi sunt indicate variantele de inter­pretare (ipotezele),
  2. apoi argumentele și eventualele obiecții pentru fiecare dintre acestea și
  3. în final concluzia sau, după caz, discuția.

Nu toate argumentele și concluziile bazate pe ele au fost verificate prin expunerea la dezbaterea publică, astfel că orice observație, sugestie sau critică va fi oricând binevenită. Deși multe soluții în inter­pretare sunt inedite și au apărut din câte se pare pentru prima dată aici, nu există nicio pretenție de origi­nalitate, adevăr absolut, inspirație sau mandatare divină în legătură cu articolele de la acest site.

study

Așa cum se vede din titluri, tipul de exe­ge­ză este pri­ma­ră, adică limi­tat la critica textu­ală, așa-zis infe­ri­oară. Aceas­ta, chiar dacă cri­ti­ca superi­oară ar putea aduce, în unele puncte, o mărturie com­ple­men­tară care să nu afecteze credi­bili­tatea textului biblic. Biblia este consi­derată inspi­rată de o influ­ență unitară și astfel tematică și coerentă.

Ce implică exegeza biblică?

Termenul exegeză vine din greacă de la exegeisthai („a explica, a interpreta”), care este compus la rândul lui din ex („afară din”) și hegeisthai („a conduce, a ghida”). Astfel exegeza este în esență „o conducere sau o ghidare afară din” ceva complex.

Dicționarele definesc exegeza drept inter­pretarea sau explicarea critică a unui text, în special a unui text religios. Exegeza biblică presupune analiza complexă a textului din perspectivă multidis­ciplinară (filologic, gramatical, istoric, etc.).

În contrast cu apologetica, exegeza este prin excelență o inter­pretare nedefensivă, în care logica este singura premisă acceptată. Un exeget nu susține nimic; el dorește doar să găsească explicații plauzibile. Textul supus atenției nu este interpretat în lumina unei selecții de versete, corespun­zătoare unei doctrine, ci invers, „doctrina” este indusă din textele explicate individual, în contextul lor. Între exegeză și doctrină există teologia scrii­torului, care trebuie luată în considerare.

Exegeza este astfel relevarea înţelesului unui text, aşa cum a fost gândit de autorul lui. Isus a fost un exeget al Scripturilor ebraice. În mod deosebit, el l-a „explicat” [exegesato] pe Dumnezeu (Ioan 1:18, NASB).

 


Este permisă citarea sau reproducerea integrală a oricărui articol, în orice format, în condițiile în care textul nu este alterat și este indicată sursa (linkul).